Sex, droguri, violenta: cit de generalizata este aceasta tendinta ?

Home » Sex, droguri, violenta: cit de generalizata este aceasta tendinta ?

Umbla vorba prin tirg ca literatura ultimilor ani e pornografica,
agresiv-intimista si turista prin underground. Cine a auzit de
Ginsberg, Kerouac, Burrows&Co are un ochi in plus: acela al unei
evolutii literare reactionare si al scandalurilor pe care fenomenul
beat le-a produs, la vremea lui, acum jumatate de secol. La noi,
reactiile subculturale apar azi si nu se lasa fara ecou. Intrebarea
este insa alta: cum si de ce aceasta eticheta a fost lipita generos pe
intregul val de literatura noua din Romania? Criticii literari resping
ideea unui fenomen generational si aduc contraargumente.
Nu incap toti in aceeasi oala

Andrei Terian nu vede o noutate in perceptia publica a noii
literaturi: „ecuatia e simpla – literatura tinara = pornografie +
violenta + droguri”, insa cu observatia ca „aceasta reductie brutala
ascunde in parte o prejudecata, in parte o realitate”. Daca cititorii
accepta usor eticheta „pornografie- sex-droguri” , Costi Rogozanu spune
ca, pentru critici, jurnalisti culturali, scriitori, ea este „una
aiuristica” si atrage atentia ca „printre scriitorii tineri sint
foarte multe individualitati care nu au nici o legatura cu tematica
amintita”. Si Paul Cernat respinge reducerea literaturii actuale la
„stridentele si teribilismele practicate de autorii de azi cu mai mult
sau mai putin talent”, considerind ca ar fi cel putin riscant sa vedem
in literatura „cool” un fenomen de generatie.

Scandalul si succesul comercial

Totusi, Rogozanu considera ca o eticheta atit de sonora nu poate fi
decit benefica, cel putin comercial, pentru ca „e singura care poate
scoate din amorteala mai mult de trei cititori amariti”. Tratind
subiecte controversate, autorii au fost etichetati drept „un val de
tineri furiosi, iar pentru un scriitor tinar, epitetul «furios» nu
poate fi decit flatant”, spune Costi Rogozanu. Paul Cernat remarca
aceeasi dimensiune mondena si comerciala a „tinerilor furiosi”, care
preiau elemente din „cultura populara, din hip-hop sau techno, pentru
a obtine mai mult succes: au vazut ca textele hip-hop prind la public,
le preiau tematica, ceea ce inseamna un fel de contrafacere
comerciala”. Referindu-se la acest drum natural al marketingului
literar, Carmen Musat observa ca paternitatea etichetei de
„pornografie- violenta- droguri” ar trebui cautata si la jurnalistii
senzationalisti care au promovat, de dragul ratingului, subiectele
„fierbinti” ale tinerilor scriitori.

Falsa realitate fara fard

Costi Rogozanu se declara nemultumit de rezultatul obtinut de
scriitori ca Baetica, Chiva sau Bradea, „carora li s-ar potrivi cit de
cit eticheta «sex+drugs»”. Pentru el, acestia, pur si simplu, nu au
„gradul de duritate care sa transforme socul de marketing intr-o
curiozitate continua a cititorului pentru productiile lor (si care sa
transforme lipsa de performanta estetica in performance artistic)”.
Carmen Musat insista asupra distinctiei dintre „literatura autentica
si pseudoliteratura” , iar Paul Cernat atrage atentia ca „exista un
filon, dar e exploatat stingaci si teribilist, la modul juvenil”.
Cernat nu crede in premisa de onestitate a tinerilor autori; fara sa
respinga existenta unei „Romanii a drogurilor”, criticul nu o gaseste
insa in aceasta literatura: „E un oportunism la mijloc, vindut ca
autenticitate, ca realitate fara fard”.

Generatia beat second-hand

Nu sint tinerii nostri scriitori primii care socheaza prin tematici
condimentate cu sex si droguri, iar Paul Cernat vede aici „o faza de
pubertate, o etapa acneica a literaturii si a artei”, care isi gaseste
echivalentul in realitatile sociale, in Romania care recupereaza
tirziu experienta capitalismului. Cernat remarca atent contextul din
care se inspira ceea ce el numeste „generatia beat second-hand” si
trage concluzia: „Asta e, sintem defazati, literar si social”. Astfel
ca, in loc sa „aruncam cu pietre in tinerii autori” si sa ne punem
problema „de ce literatura noastra tinara arata asa cum arata”, Andrei
Terian ne propune sa ne intrebam „de ce Romania de azi arata asa cum
arata”.
Condimentele literaturii mature

Pentru Paul Cernat exista si o Romanie normala, relativ asezata, asa
cum exista si o literatura, sa-i zicem, mainstream, „care nu socheaza
prin stridente, ci se asaza intr-o traditie a unei literaturi
normale”. Printre cei care au depasit stadiul de tinere sperante,
Carmen Musat ii nominalizeaza pe Filip Florian, Florina Ilis, Dan
Lungu, Robert Serban (foto), Radu Pavel Gheo, Lucian Teodorovici sau
Florin Lazarescu, care „au confirmat pronosticurile favorabile ale
criticilor literari printr-o (cel putin) a doua carte”. Si Paul Cernat
mizeaza pe aceasta literatura matura, insa nu exclude rolul
celeilalte, vazute ca „un condiment ce nu poate lipsi din nici un
meniu”, si propune oricarui cititor sa „judece lucrurile la justa lor
proportie, fara a le supralicita” .


Cotidianul nr 3 iunie 2007
deci…cam asta-i treaba.

Leave a Reply

Your email address will not be published.