inca un mic poem din carte

a decoji o portocală
a-mi curge sângele pe lângă vene

îţi aud respiraţia în ceafă
sunt obiecte în cameră de la care privirea mea
s-ar putea deşira în cuvinte în justificări
ca în naturile moarte ale flamanzilor
nicăieri nu văd dragostea
nici îndurarea

în venele materiei coji de portocală 

5 gânduri despre „inca un mic poem din carte

  1. parcă te-ai mai schimbat. 🙂 te-am citit, recitit, pe diferite link-uri, adrese, nu te-am comentat şi nu te-am criticat. am aşteptat să mai văd, să mai caut, să mai citesc. Carte nu cred că am să o cumpăr pt. că m-am dus la capătul ţării, nu am bani de ţigări, nu mai scriu şi nici nu mai citesc… parcă îţi văd poemul de mai sus într-un cenaclu de moşi, de babe, alcoolici, slinoşi, toţi poeţi, toţi rataţi, toţi ca mine; îi văd cum se linguşesc, cum te ling printre cuvinte:”eşti tânără, fi mai optimistă, poeziile triste sunt pentru noi (ăştia înmormântaţi de vii)”.
    … sau poate că am să-ţi cumpăr cartea, de nervi, de supărare, de oftică… pt. că am văzut dialoguri interesante, pt. că nu mă mulţumeşte acest”mic poem din carte”.

  2. sincer m-ar interesa niste comentarii mai explicite din care sa inteleg ceva. genul asya de mister „ironic” nu ma prinde. ce exact nu te multumeste? te astepti la ceva anume? ce ai mai citit?

  3. mi se pare ca textul asta se vrea un fel de „coridor” intre un poem strong si un alt poem strong. sau poate ca tot volumul e o pauza in sine. iar titlul isi gaseste justificarea in produsul pe care-l reprezinta.
    ma gandeam azi la cat de mult mi-a placut „poemextrauterine”. in ciuda parerilor ezitante pe care le-am strans inainte de a gasi cartea. ma gandeam si la motivele pt care mi-a placut. poate aparenta de adolescenta ideala, tonul pedagogic-persiflant de la inceput care se zdrobeste incetul cu incetul, cam in acelasi ritm in care eleva din lectia lui ionesco decade spre o stare de iremediabila si poate tocmai din cauza asta atragatoare abulie. poate pt imaginile succesive si aglomerate. poate inconstienta proprie copiilor care sunt altfel si nu-si dau seama de asta. anyhow, din toate astea aici a ramas doar atmosfera inedita a unui spatiu de regasire si de refuz al altor ipostaze posibile, stabilirea granitelor unui univers intim fata de care te comporti abuziv si posesiv – lucruri atragatoare dar prea bine integrate intr-un mediu domestic, circular – dupa cum il descriu incipitul & finalul.

  4. eu cam asa l-am simtit olga si ca ma bucur ca ai intuit – exact ca o pauza dupa mitraliera din extrauterine.
    f interesanta descrierea volumui meu de debut. ai prins 2 caracteristici f la obiect> abuziv si posesiv.
    frate, ai un ochi critic de invidiat. ar trebui sa devii psihanalista!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s