eu folosesc cuvinte grele???

Home » eu folosesc cuvinte grele???

Cuvinte grele în literatură

jurnalul national

2007 10 26| de Petre Flueraşu

EMANCIPARE – Limbajul literar vine şi din stradă

 

Publicul este din ce în ce mai atras de cărţile care şo­chea­ză, iar cuvintele licenţioase nu mai sunt de mult un tabu. Editurile se adaptează, iar autorii tind să se îndrepte din ce în ce mai des spre acest segment de piaţă, unul din ce în ce mai ofertant şi pentru scriitorii autohtoni.

Sex, suspans şi strălucire, pe scurt, viaţă! Acestea sunt, conform unui studiu realizat în America pe un eşantion reprezentativ de 1.590 de persoane, elementele pe care publicul le caută într-o carte. Oamenii au declarat că citesc pentru a se relaxa şi le place să se regăsească într-o poveste, să descopere o lume apropiată cu a lor.

Limba literară a trecut pe par­cur­sul timpului prin multe transformări, iar cuvintele licenţioase au că­pătat din ce în ce mai multă importanţă. Astăzi, pentru a scrie un bestseller, autorii trebuie să abordeze pro­bleme care în urmă cu ceva ani constituiau tabuuri. Sexualitate, vio­lenţă împinsă la extrem, atitudini anti­sociale, terorism, toate devin mo­tive pentru care cititorul alege o anumită carte. Literatura a coborât din turnul de fildeş şi s-a apropiat mai mult de publicul său ţintă, încercând să îi ofere produse pe gustul său.

 

PREFERINŢE. Multe dintre cărţile apreciate de publicul din întreaga lume nu sunt ceea ce s-ar putea numi “lucrări cuminţi”. Exprimările depăşesc de multe ori limitele decenţei, însă cititorii, atraşi în mijlocul poveştii, nu par deranjaţi. Literatura de consum câştigă rapid teren în faţa literaturii cu tradiţie, iar vânzările unor autori ca Dan Brown, Irvine Welsh sau Paulo Coelho demonstrează că oamenilor le plac poveştile frumoase, indiferent de virulenţa limbajului.

Viviana Muşa, PR pentru Editura Trei, comentează tendinţa editurilor de a aborda mai des aşa-zisa literatură “de consum”: “Literatura de consum larg nu e o idee nouă şi nu e o idee nefirească. Cred că ideea de a publica doar «marea literatură» este nefirească. Ca şi când am fi obligaţi să purtăm fracuri şi rochii de gală în orice situaţie. Ca şi când un profesor sever ar privi peste umărul nostru să vadă cât de culte ne sunt preocupările. Nu e o modă promovată de edituri. Editurile propun autori şi titluri, nu nevoi de lectură. Literatura «de consum» se vinde bine pentru că este ţintită tocmai pe genul acesta de dorinţe. Prefer o persoană fără studii care citeşte Marc Levy în metrou decât pe cineva blindat de diplome care îşi cumpără Heidegger şi-l aşază în raftul bibliotecii sale de nuc”.

 

PRO Şi CONTRA. Dacă pu­blicul şi editurile par convinşi de această formulă de succes, criticii sunt de altă părere. Alex Ştefănescu, critic literar, consideră că nu aceasta e soluţia: “Vulgarizarea literaturii nu poate fi luată în considerare ca soluţie. Prin vulgarizare, lite­ra­tura devine altceva decât literatură (de exemplu, un mijloc de defulare colectivă). Succesul unei cărţi vulgare nu este relevant (aşa cum nu ar fi relevant succesul unei cărţi care ar avea, în loc de foi tipărite, şerveţele). Un scriitor trebuie să cucerească pu­blicul prin literatură, nu prin altceva. Prin ce fel de literatură? Printr-o literatură bună. Istoria literaturii dovedeşte că toţi scriitorii care au scris o literatură bună (de la Sh­a­k­es­peare la Tolstoi) au cucerit mai devreme sau mai târziu publicul.”

petre.fluerasu@jurnalul.ro

 

ILUZIE

“Dacă e vorba de adoptarea unui limbaj vulgar, nu cred că e nici o soluţie de marke­ting (adică a vânzătorilor de carte), pentru că ei nu pot influenţa scriitorul şi nici dorinţa cititorului, «modern» sau altfel, poate doar a unei categorii restrânse.”

Horia Gârbea preşedintele Asociaţiei  Scriitorilor din Bucureşti

 

Autori şi cărţi

Unul dintre volumele care au anticipat această modă este “Trainspotting”, în care Irvine Welsh foloseşte limbajul scoţian specific, oferindu-le cititorilor adevărate regaluri de înjură­turi. Astăzi, autorii cunoscuţi nu se feresc de erotism sau de cuvinte vulgare. Autori de prestigiu, ca Haruki Murakami, Salman Rushdie, Paulo Coelho, Stephen King, Amos Oz şi mulţi alţii, impresionează de fiecare dată printr-un limbaj direct, lipsit de ipocrizie. În România, foarte mulţi creatori tineri au început să abordeze un limbaj liber, pe alocuri alunecând în ceea ce mulţi au intitulat ca pornografic. Cu toate astea, cărţile continuă să se bucure de succes, iar autori ca Mihail Vakulovski, de prestigiu, ca Haruki Murakami, Salman Rushdie, Paulo Coelho, Stephen King, Amos Oz şi mulţi alţii, impresionează de fiecare dată printr-un limbaj direct, lipsit de ipocrizie. În România, foarte mulţi creatori tineri au început să abordeze un limbaj liber, pe alocuri alunecând în ceea ce mulţi au intitulat ca pornografic. Cu toate astea, cărţile continuă să se bucure de succes, iar autori ca Mihail Vakulovski, Miruna Vlada sau Şerban Axinte sunt promovaţi de marile edituri.)

1. nu | scris de edith | 2007-10-25 23:00:39Nu sunt deloc de acord cu aceasta directie a literaturii. sunt chiar trista ca asa ceva se intampla. eu prefer sa citesc Hesse ori o carte mai serioasa decat una care nu ma imbogateste cu nimic (intelectual vorbind bineinteles).

  • 2. Porcii la ce sa se adapteze? Evident ca la laturi! | scris de Armand | 2007-10-26 02:43:01Ce sa comentam?Prostia?Este evidenta.Cand nu ai ce exprima …ii tragi o injuratura zdravana si ai terminat-o cu ,,stresul”.Cum fac tinerii nostri ,,stresati” prea tare de alcool si de puturosenie.Folosesc acel de-acum celebru ,,imi bag…”.Au mereu pe buze cate o p..la.Pentru ca asta vor!

  • 3. i | scris de sorin | 2007-10-26 20:33:13Exagerarea este o mizerie! Acum… nu toate cartile trebuie sa fie dictionare de injuraturi! Dar sunt numeroase exemple de scriitori deja consacrati in literatura universala care folosesc injuraturi (Henry Miller, Gunter Grass…) Traducerea trebuie sa le redea. Iar atunci cand se doreste redarea unei anumite scene, a unui anumit limbaj se folosesc injuraturi. Injuratura sau absenta injuraturii nu te fac nici cult nici incult. Asa dupa cum se vede treaba nu faptul ca injura trebuie reprosat sriitorilor romani contemporani… majoritatea de 2 lei vechi!

  • 4. Absurd | scris de Alex | 2007-10-27 04:13:07Articolul este absurd, dar si mai absurd este citatul lui Alex. Stefanescu. Nu vad de ce literatura buna si limbajul vulgar s-ar exclude. Iar exemple ar fi destule, de la Masoch-Sacher la Bukowski la Houllebecq. Iar comentariul lui Armand nu dovedeste o mare cunoastere a literaturii. Ce legatura are prostia cu limbajul vulgar, sau mai bine zis pornografic? Nu stresul si alcoolul ii fac pe scriitorii tineri sa foloseasca cuvinte “tabu”, ci faptul ca acele cuvinte fac parte din limbajul cotidian; daca un scriitor vrea sa redea realitatea – si unii o fac – de ce sa nu o redea in cuvinte realiste?

am adaugat si comentariile la acest articol pt ca mi se par sugestive pentru a defini receptarea tarata a noii literaturi printre cititori.

Leave a Reply

Your email address will not be published.