ce credeam si inca mai cred despre viata actuala a literaturii

Home » ce credeam si inca mai cred despre viata actuala a literaturii
articol publicat in revista clujeana Steaua la cererea Ruxandrei Cesereanu o scriitoare pe care o admir foarte mult si cu care simt adesea ca am multe in comun: suntem nascute in aceeasi zi si ne impartim in cele doua lumi – poezia si cercetarea filosofico-sociologico-politica. dar mai am muuult pana sa o ajung…
Steaua, Nr. 9 / 2006
Literatura româna – <I>live</I> – în miscare

 

 Miruna Vlada

 

 

Rebelii 

Miruna Vlada

 

Literatura româna – live – în miscare

 

 

Eram clasa a IX-a când am vazut pentru prima oara literatura româna live, adica în miscare, activând în fata unui public restrâns de initiati în cadrul cenaclului Euridice de la Casa Monteoru, sediul Uniunii Scriitorilor. Încep prin a spune ca cenaclul este o forma deja traditionala a coborârii literaturii de pe soclu. Cenaclul cere acum sa fie înlocuit în paradigma culturala a secolului XXI de literatura în miscare, de show-uri live ale literaturii, la confluenta cu celelalte arte.

 

 

Ce înseamna literatura în miscare

 

Înteleg prin literatura în miscare (concept teoretizat si pus în practica de Razvan Tupa în club A în proiectul Poeticile Cotidianului, detalii pe www.cluba.ro) o reuniune neoficiala, destinsa, între autor, opera si cititor, fie el amator sau pasionat, si, poate cel mai important personaj fiind potentialul cititor. O reuniune unde autorul, citez din proiect, „isi pune in scena propriile scrieri si pozitiile pe care le adopta fata de cea mai concreta actualitate‿.  Si cred ca acest nou concept vine sa salveze literatura, nu sa o discrediteze, cum par unii sa sustina. De ce? Pentru ca, daca vrem sa folosim date statistice, indubitabile, observam ca Barometrul de consum cultural, pentru prima oara realizat in România în 2005 de Centrul de Studii si Cercetari în domeniul Culturii (CSCDC),  a avut niste rezultate îngrijoratoare. Ceea ce erau niste simple banuieli sau observatii disparate legate de dezinteresul românilor fata de cultura, au fost demonstrate irevocabil în cifre. „12 la suta din populatie nu au nici o carte în casa, iar cei mai multi oameni (23 la suta) au între 51 si 100 de carti. 40 la suta din populatie nu au putut numi nici un pictor, iar în ce priveste consumul de produse culturale s-a observat ca 73 la suta din populatie nu merg deloc la cinema si 88 la suta nu merg la opera sau opereta. În schimb, se înregistreaza un consum ridicat de evenimente si sarbatori în spatii publice – 47 la suta, iar produsele industriilor creative, moderne si „traditionale‿ sunt destul de bine vândute (bijuterii- 24, 9 la suta, icoane – 24,4 la suta, bibelouri – 14,1 la suta, tablouri – 10,3 la suta, obiecte de colectie – 4, 7 la suta). În acest context argumentele pentru o noua initiativa de promovare a literaturii tinere, si nu numai, în spatii mai putin conventionale, implicând artele vizuale si pe cele audio devin evidente si cer o aplicabilitate urgenta.

(mai departe puteti citi aici)

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.