a muri sau a nu muri la Venetia?

daca as fi o autoare americana as face urmatoarea schita, pe care sa o dezvolt apoi intr-o carte de succes

Ghidul mortii la Venetia:

1. de ce sa NU mori la Venetia?

  • ca sa porti frumoasele bijuterii de sticla verde de Murano, proaspat cumparate, de la mama lor
  • ca sa il intalnesti pe Casanova pe una din magicele stradute (eu l-am vazut in pielea unui chelner de cafenea, care m-a dat pe spate)
  • ca sa mai vezi o data filmul Negutatorul din Venetia  cu Al Pacino (sau sa citesti piesa lui Shakespeare) si sa intelegi in profunzime importanta comunitatii evreiesti in dezvoltarea orasului
  • ca sa te mandresti prietenilor de la bloc ca ai vazut primul  tablou Leonardo Da Vinci si primul  Titian din viata ta!!
  • ca sa prinzi cele mai tari evenimente ale orasului: Bienala de Arta & Carnavalul
  • ca sa bei cat poti de mult Prosecco amestecat cu Campari (geniala combinatie, un fel de Romeo si Julieta a bauturilor)
  • ca sa pastrezi mereu pe retina Paradisul lui Tintoretto, absolut magnific. garantat senzatii tari. chiar si pentru atei 🙂
  • ca sa recitesti piesele lui Carlo Goldoni dupa ce ai vazut casa lui de pe canal (era bogatan dupa cate coloane avea hardughia) si sa intelegi felul de-a fi al venetienilor si in general conceptul de comedia dell arte
  • ca sa-i faci in ciuda lui Thomas Mann si al sau Tod in Venedig

 

 

2. de ce sa mori totusi la Venetia?

  • de snobism, printre vitrinele doldora de Gucci si Dolce & Gabanna
  • de inima, cand vezi ca pe nota de plata scrie 13 euro in dreptul unui espresso – si nemachiat pe deasupra
  • de ciuda ca ai dat aproape 30 de euro pe Lasagna si Pizza con Proscciutto care aveau un gust muuult mai putin spectaculos (ca sa fiu totusi diplomata) decat in unele mancate in … Berceni, sa zicem
  • de putoarea canalelor (desi nu asa exagerata cum se aude, mai tare put turistii a parfumuri tari)
  • de sufocare între miile de turişti foşgăitori, adevarati violatori vizuali
  • de singuratatea care te râcâie pana la sange fiindca nu te poti rataci prin canelele inguste, labirintice si romantice cu dragostea ta de mana
  • de kitsch-ul comerţului de senzatii si frivolitati (a, dar asta are legatura cu snobismul, excesul etc dar nu mai conteaza, am voie sa ma repet)
  • sau poţi pur si simplu sa mori de atata frumusete in piata san marco, cand ramai fara rasuflare

4 gânduri despre „a muri sau a nu muri la Venetia?

  1. Miruna, foare faine listele tale. Pe prima am citit-o visatoare, la a doua am ris si apoi mi-am amintit din nou de America mea. Pe mine m-a uns la inima New Orleansul … dar tot asa, ca in intreg anul acela, am simtit singuratatea infipta ca o maceta in spate, acolo de unde nu-ti poate scoate lama singur oricit te-ai chinui. Totusi, chiar prin acest amestec de senzatii si prin experienta acumulata, America a fost unul dintre cele mai importante lucruri traite. Presimt ca asa va fi si pentru tine perioada asta. 🙂
    Hang on … and enjoy all you can.

  2. ma bucur pentru tine, miruna. eu la venetia am vrut sa mor de ciuda ca nu am avut bani ptr a doua sticla de vin…
    si am vrut sa nu mor de dragul unui casanova, student la filosofie, ca in muzica lui ivan graziani…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s