Herta Muller, un fel de Julia Kristeva?

Ziua de azi mi-a început straniu. Nu deschid bine mailul si vad un mesaj pe Reteaua literara ce trimitea catre titlul: „Herta Muller: În România dictatura trăieşte a doua viaţă.”. şi  îmi sare ţandăra rău de tot. apoi mă amuz şi mă detensionez văzând că Herta a făcut declaraţia asta la Bruxelles, unde Nora a hoinărit pe străzi ca o adolescentă îndrăgostită, criticând apoi pe blogul ei „lipsa de viaţă” a occidentalilor… şi totuşi, revenind la Herta, impactul acestor declaraţii furibunde repetate cu fiece ocazie asupra imaginii României e uriaş. şi de aceea mi se pare o mare nedreptate. nimeni nu o contrazice. nimeni nu ia atitudine faţă de generalizările ieftine pe care le face. când Radu Tinu a zis că e exagerată şi psihotică (deşi nu era cel mai potrivit personaj să o spună) toţi au tăcut mâlc. mă deranjează foarte tare că nimeni nu are nici o opinie critică faţă de asta, ca şi când ar aproba exagerările ei. ca şi când chiar ar merge pe stradă stoluri de securişti mascaţi în spatele tău şi ea nu face decât să oglindească acest lucru… problema ei e că spune nişte gogomănii uriaşe, exact de genul pe care Occidentul le înghite, exact ceea ce ei aşteaptă să audă, alături de fapte reale, juste (foşti securişti încă activi în zona publică existău evident). acest tip de amestec a paranoiei cu reacţia justă, în loc să ducă declaraţia ei în derizoriu (cum sunt de exemplu acuzele spumegânde ale lui Vadim Tudor, uneori condimentate cu fapte reale) îi face pe vesticii care o ascultă (ea devenită deja o autoritate, şi premiată ca atare) să tremure de plăcere (vai, întunecatul Est e exact aşa cum credeam noi trăgând cu ochiul din spatele cortinei…). mă întristez să văd că loveşte şi în intelectualii români care ar fi complicii sistemului (o parte sunt, dar aceia ar trebui numiţi). şi iaraşi tăcere absolută, nimeni nu are nici o reacţie (eventual mai apare câte o mormăială pe forumuri, fără impact).

într-o societate normală cred că aceste ieşiri în decor ar trebui sancţionate, indiferent din partea cui vin. relitatea nuanţată  ar trebui să câştige în dauna metaforelor acuzatoare şi  atotcuprinzătoare luate drept spirit civic. căci tăcerea poate însemna acceptarea acuzelor, iar autocenzura asta e mai gravă decât cenzura impusă, căci te mănâncă din interior şi te face incapabil de a mai gând critic cu alte ocazii.

a  nu se înţelege greşit, o admir ca autoare pe Herta, am ascultat-o cu bucurie şi fascinaţie la Graz, dar atitudinea ei civică este deplorabilă.

şi dau un exemplu oarecum similar, dar cu un alt deznodământ. Julia Kristeva.

o intelectuală foate cunoscută. emigrată din Bulgaria la Paris. mare marxistă iniţial, căsătorită cu Phillip Sollers, prinsă între psihanaliză, filosofie, feminism şi literatură. activistă culturală în ultimele decenii, să-i zicem aşa. o autoritate europeană. sunt o admiratoare a eseurilor ei mai ales feministe şi despre psihanaliza literară (volumul Femeia si sacrul e excelent) dar eu ma rezum aici strict la atitudinea ei civică poleită cu argumente „ştiinţifice” ca să fie mai de impact.  ea publică la începutul anilor 90 (că era la modă) un articol controversat într-un celebru cotidian francez cu titlul: Bulgarie, ma souffrance.  vorbeşte în termeni sordizi despre fosta ei patrie. despre chinul ei, cauza exilului ei veşnic. dedică imnuri înflăcărate Franţei şi limbii franceze care au hrănit-o la piept. nu, nu exagerez, ea chiar foloseşte termenii ăştia pt că şi psihanalizează în acelaşi timp, aşa că sugerează ca Bulgaria să nu fie primită în UE până ce nu îşi desăvârşeşte Complexul lui Oedip, posedarea Mamei (trecutului, a credinţei) şi trecerea de revolta împotriva tatălui (Legea), pe care balcanicii nu o respectă şi nu o consideră ca o autoritate. aduce în discuţie şi religia ortodoxă care de asemenea întunecă mintea bulgarilor (fiind un fel de subconştient bolnav, netratat) şi îi plasează departe de revolta fondatoare prin care şi-ar construi o adevărată civilizaţie, departe de barbaria (sfera instinctului) în care trăiesc. Kristeva amesteca halucinatoriu experienţa ei personală a exilului şi trauma alterităţii în spaţiul Francez (noua Mamă) care îi determină atitudinea resentimentară faţă de „intunericul” balcanic originar, cu o identitate incertă, necivilizată. merge atât de departe încât afirmă că însăşi limba franceză e reprezentarea spiritului estetic, a civilizaţiei şi a culturii, iar limba bulgară a degradării şi înapoierii, astfel încât ea refuză să susţină până şi discursul de primire e titlului de Doctor Honoris Causa de la Univ din Sofia în limba bulgară, acest gest fiind „un act cultural”. un adevărat delirium tremens psihanalitic condimentat cu date geopolitice. imaginaţi-vă impactul pe care acest articol, devenit ulterior capitol în volumul Crisis of the European Subject, l-a avut asupra imaginii Bulgariei. dar .. ce să vezi? ideile psihanalistei delirante încep să fie criticate acerb de intelectualii bulgari, cu argumente, în mese rotunde şi ziare, arătând cu demnitate punctele în care aceasta o ia pe arătură. reacţiile acestora generează apoi solidarizarea altor intelectuali, hopa! chiar francezi, care acuză distorsionările şi viziunile brutale propagate de cunoscuta scriitoare. ba chiar unul dintre ei afirmă tranşant: doamna Kristeva ar face mai bine să aplice aceste instrumente psihanalitice asupra sinelui si propriilor fantasme Oedipiene înainte de a privi în jur! 🙂

avem deci două personalităţi exilate, una din România în Germania, alta din Bulgaria în Franţa. plecate pentru a avea mai multe oportunităţi şi pentru a scăpa de un regim represiv care le ameninţa libertatea intelectuală. ajung nume de referinţă în cultura europeană. ambele se întorc cu resentiment şi critici acerbe împotriva ţărilor de origine, demonizându-le în exces, recomandând ca acestea să fie ţinute cât mai departe de Europa, combinând unele argumente juste cu delirul imaginaţiei roase de resentiment (şi necunoştinţă, acestea nemaifiind la curent cu evenimentele din ţară decât din auzite). dar ceea ce le distanţează pe cele două intelectuale sunt chiar reacţiile pe care le-au stârnit. Kristeva a fost pe loc sancţionată pentru ideile sale exagerate, mai întâi de intelectualii bulgari, nedreptăţiţi, apoi de cei occidentali. cazul ei e deja „clasat”. credibilitatea ei a fost grav pusă sub semnul întrebării. în cazul Hertei Muller cât va trebui să mai aşteptăm?

4 gânduri despre „Herta Muller, un fel de Julia Kristeva?

  1. Draga Miruna,

    Iuliei Kristeva nu i se poate ierta, intr-o anumita masura, manelizarea notiunii dialogo-ontice de „intetextualitate”.
    Dar ceea ce a facut ea pentru imaginea si cultura europeana (inclusiv bulgara) este inestimabil.
    Credibilitatea ei – morala, in special – mai este sustinuta inca de studiile ei din „The sense and non-sense of revolt” (the powers and limits of psychoanalysis).
    Lectura placuta!

    1. draga igor,
      nu am contestat in nici un fel importanta lucrarilor Juliei Kristeva. si nici credibilitatea ei intelectuala. doar pe aceea privind „psihanaliza geopolitica” aplicata tarii sale originare, si mai apoi intregii regiuni balcanice, creand un portret monstruos si foarte exagerat. cunosc lucrarea despre sensul revoltei (desi va trebui sa o aprofundez) dar eu ma refeream la dimensiunile civice ale mesajului sau ce loveste direct in imaginea tarilor din Est (şi asa dezastruoasa) si in propagarea unor stereotipuri simpliste. o astfel de situatie e intolerabila venind din partea unui intelectual.

  2. Poate ca nu numai occidentalii se bucura, ci si noi insine. Suntem masochisti si autoflagelanti, prapastiosi in pasivitate, gata sa criticam Romania fara sa ne simtim responsabili. Herta Muller e vocea noastra si ai dreptate sa interpretezi tacerea ca pe acceptarea acuzelor, pentru ca asa si e.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s