Anisoara Odeanu, o Sylvia Plath a Romaniei?

Enfant terrible al deceniului patru, tînăra venită de la Lugoj într-un Bucureşti al efervescenţelor pentru a studia Literele şi Dreptul devine o mică vedetă a lumii literare. Cartea sa de debut, Într-un cămin de domnişoare (1934), îi aduce nu doar simpatia criticii – chiar şi „cusurgiul“ G. Călinescu scrie favorabil despre acest roman autenticist –, ci şi un considerabil succes de public: în decurs de un an se epuizează două tiraje, iar autoarea e oprită pe stradă pentru a i se cere autograful… Poetă şi prozatoare, Anişoara Odeanu este totodată şi o consecventă publicistă. Scrie, timp de aproximativ un deceniu, pentru Adevărul literar şi artistic, Universul literar, Curentul magazin, Cuvântul, Seara, Ecoul, Revista Fundaţiilor Regale, Viaţa (şi, în plus, pentru cîteva publicaţii bănăţene…), semnînd recenzii, reportaje, interviuri, articole de opinie. La începutul anilor ’30 publică din cînd în cînd şi articolaşe mondene pentru Adevărul literar şi artistic, la rubrica intitulată „Cronica feminină“, trezind indignarea unor cititoare care se simt jignite de anumite consideraţii ironice privind lipsa de stil a bucureştencelor… Camil Petrescu, unul dintre prietenii apropiaţi ai autoarei (alături de Sebastian, Eliade sau Eugen Ionescu), e indignat la rîndul său de faptul că acesta îşi risipeşte talentul cu superficialităţi gazetăreşti…

 

Viaţa Anişoarei Odeanu (pseudonimul literar al Doinei Peteanu) este aceea a unui „personaj“ nonconformist, contradictoriu şi controversat, care a ratat, într-un mod spectaculos, şansa de a de a deveni un scriitor important. Deşi avea aproape toate datele pentru a reuşi: talent, o inteligenţă vie, un spirit dinamic, neliniştit, disponibilităţi inovative, pînă la un punct perseverenţă; acestea minate însă de o autoexigenţă excesivă şi de o funciară obsesie a inutilităţii.

 

Cu tînăra generaţie interbelică Anişoara Odeanu are nu numai semnificative afinităţi de scriitură (asupra cărora nu insist aici), dar şi – ceea ce îi va fi fatal – afinităţi de viziune politică. E greu de spus ce anume o determină să se lase antrenată în aventura legionară. Logodna cu un tînăr neamţ (Hans Meissner, fiul lui Otto Meissner – apropiat al lui Hitler) înrolat în detaşamentul Căştilor de Fier şi, mai apoi, logodna cu medicul legionar Dan Crivetz vor fi influenţat opţiunea politică a Anişoarei Odeanu. Pe la sfîrşitul anilor ’30, scriitoarea virează dinspre Adevărul literar şi artistic (publicaţie cu orientare „de stînga“, cum se ştie) spre Porunca vremii şi Cuvântul, unde publică, în 1941, o serie de articole despre spiritul mişcării legionare. Mai mult decît atît, scrie pentru Ministerul Propagandei o broşură prolegionară. În Pe firul de păianjen al memoriei, Cella Serghi susţine că Anişoara Odeanu păstra pe birou un portret al Căpitanului… Implicarea în această aventură o va costa mult pe autoare. Pe la sfîrşitul lui 1943 este exclusă din redacţia ziarului Viaţa, iar ulterior va fi nevoită să părăsească Bucureştiul, împreună cu Dan Crivetz, locuind o vreme la Văradia sau la Anina, mici localităţi bănăţene. Orice încercare de a-şi justifica „momentul de rătăcire“ legionară e din start sortită eşecului după instaurarea regimului comunist. Reabilitată destul de tîrziu, după 1965, cînd Ioan Oarcăsu o (re)descoperă la Lugoj, scriitoarea nu reuşeşte să reintre cu adevărat în circuit; nu mai are nici forţa

necesară. În 1972, la vîrsta de doar şaizeci de ani, Anişoara Odeanu se sinucide.

 

Între poezia modernistă şi „arta Führerului“

 

Articolele publicate de această autoare în Viaţa, la pagina de cultură, semnate cu numele adevărat, Doina Peteanu, nu mai sînt, precum acelea din Cuvântul, pledoarii explicite în favoarea spiritului legionar. După rebeliunea legionară şi reprimarea ei de către Antonescu, tînăra şi combativa scriitoare îşi cenzurează întrucîtva entuziasmul prolegionar. Profesiunile de credinţă se lasă însă citite printre rînduri. Şi, de fapt, acestea nu sînt în dezacord nici cu orientarea publicaţiei, nici cu politica oficială a Statului.

Doina Peteanu scrie pentru Viaţa recenzii, articole despre teatru şi film, despre expoziţii de pictură, reportaje din lumea culturală, mici eseuri, comentarii pe marginea unor articole din presa literară, uneori fragmente de proză. Îi intervievează – uneori într-un mod mai puţin convenţional – pe Camil Petrescu, Mircea Eliade, Alexandru Zirra, Henriette Yvonne Stahl, Victor Ion Popa, Lucian Blaga sau Sextil Puşcariu. În mai multe articole face consideraţii despre poezia modernistă şi se războieşte cu inerţiile cititorului mediu, opac faţă de subtilităţile poeziei. Sau face observaţii mai puţin reverenţioase cu privire la opacitatea criticii ori, mai bine zis, a criticilor literari. Glosează pe marginea autorilor preferaţi – Cervantes, Dostoievski, Gide, I.L.Caragiale –, asupra cărora revine mereu sau speculează asupra literaturii române a următoarelor decenii. Se miră că a dispărut obiceiul de a colecţiona reviste şi se întreabă, în mai multe rînduri, de ce românii citesc mai puţin literatură autohtonă. Scrie, de asemenea, despre arta lecturii şi despre arta traducerii. Uneori, poate nu atît de des cum ne-am aştepta, atacă tema „literaturii feminine“ – cu detaşare ironică şi niciodată cu vreo nuanţă feministă. Gustul format, plăcerea speculaţiei, sprinteneala condeiului ies clar în evidenţă în aceste articole. Fără să aibă „strălucire“, notaţiile Anişoarei Odeanu sînt, fără îndoială, nu de puţine ori incitante.

 

titlul imi apartine, iar articolul e semnat de Bianca Cernat – http://www.observatorcultural.ro/Un-episod-din-aventura-legionara*articleID_23672-articles_details.html

 

Un gând despre „Anisoara Odeanu, o Sylvia Plath a Romaniei?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s