2012: prima zi, primul poem


 
Partaj 

 Ai fost ca o staţie de tren, dintr-un oraş mic de provincie. Unde trenul opreşte doar pentru câteva minute. Insuficiente să tragi nicotina lent în plămâni, insuficiente să îţi cumperi o cafea de la automatul din gară. Aproape fără nici un rost, poate o greşeală a celor de la liniile ferate, o oprire în plus, o iluzie de staţie, o simplă ocazie pentru ca trenul să poată porni din nou cu şi mai multă încetineală. Ce poţi face aici? Îţi rămâne doar puţin răgaz să bei o gură de apă de la ţâşnitoarea din mijlocul peronului. Să simţi răcoarea şi prospeţimea înghiţiturii, să îmbrăţişezi scurt umezeala, să te ştergi încet cu manşeta pe buze, să te cuprindă o toropeală plăcută care îţi înmoaie genunchii, să sari cu mişcări lente înapoi în tren şi să faci scurt cu mâna. De fapt îmi dau seama că asta a durat cel mai mult între noi. Să ne facem cu mâna. Foarte greu ne-am urnit mâinile din încheietură, a durat o veşnicie să depăşim paralizia, amnezia acelui scurt moment în care buzele intră în apă până pe partea cealaltă. Cu tine a fost totul foarte repede, acceleratul devenise brusc intercity, şi eram atât de obosiţi când a trebuit să rupem totul, încât am fost nevoiţi să ne odihnim făcându-ne cu mâna. Încet, foarte încet, sistematic. Cu mai multe mâini la un loc. Cu toate mâinile pe care nu ni le-am întins.  Nici nu ştiam bine care e culoarea noastră preferată, nu apucasem să vorbim despre asta. Dar ne-am făcut cu mâna zile în şir, fără oprire, şi un fel de curcubeu ne-a trecut prin fiecare deget, ne-a ajutat să amânăm sfârşitul cu atâta precizie, luând-o mereu de la capăt, fiindcă nu ştiam unde începe o mână şi unde se sfîrşeşte alta. Nu ştiam până unde trebuie să ne facem cu mâna. Cu tine nu am apucat să împart nimic, decât clipocitul acela al ţâşnitoarei din gară, clipocitul ăla de durere pe care nu o să-l mai împart cu nimeni, pentru că o să am mâinile ocupate. Da, aşa se pare, am încă mâinile ocupate, sunt în tren, dar de ani buni eu îţi fac în continuare cu mâna în gară.

Un gând despre „2012: prima zi, primul poem

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s