Eseuri

Despre orașul Mostar, din Bosnia Herțegovina

“Pe un mal se văd biserici catolice cu turle înalte, pe celălalt mal se văd capetele lungi ca de lance ale moscheilor. Instinctiv te uiţi cînd la unele, cînd la altele şi îţi vine să te întrebi care e mai înaltă şi mai impunătoare. Simţi deja, doar privindu-le, că fiecare mal are povestea lui şi că războiul a deturnat aceste două poveşti una împotriva alteia. De aceea şi fiecare mal are uitarea lui. Ca să poţi scrie istoria/povestea ta despre oprimare, despre călăi şi victime, trebuie să omiţi anumite pasaje. Fix acele pasaje pe care se bazează celălalt mal. Morţii lui sînt victoriile tale. Morţii tăi sînt atrocităţile lui. Despotismul lui e cauza ta nobilă de luptă pentru libertate, despotismul tău e cel ce nu mai apare în poveste. Îl ştergi repede cu buretele, doar despotismul de pe celălalt mal e centrul poveştii tale. Victoriile tale şi eşecul lui. Atît. Pe cel care ascultă ambele poveşti îl ia durerea de cap.”

https://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/podul-si-trandafirii-obuzelor

Despre podul din Nordul Mitrovica (Kosovo) și un pod despre Drina din Visegrad (Bosnia)

“În Balcani podurile separă, rămînînd, ca de atîtea ori în secolul al XX‑lea, simboluri ale ide­o­logiei care triumfă în dauna omenescului. Pe de o parte avem podul de peste Ibar, care a rămas de aproape două decenii pe post de graniţă neoficială, zonă de clivaj între două grupuri etnice care coabitaseră paşnic vreme de secole – sîrbii și albanezii kosovari. După declararea independenței de către provincia Kosovo, pe 17 februarie 2008, nerecunoscută de Serbia nici în ziua de azi, podul din Nordul Mitroviţei a devenit personificarea graniţei. Pe de altă parte, Kusturica vrea acum să reinventeze o istorie paralelă a Balcanilor, în care Bosnia să nici nu existe. La fel cum au vrut și cei care au construit „Parcul păcii“ din betoanele care îi împiedică pe locuitorii orașului Mitroviţa să traverseze orașul din nord în sud”.

https://www.observatorcultural.ro/articol/paradoxul-balcanic-acelasi-pod-care-trece-si-peste-drina-si-peste-ibar/

Despre o continuă scindare a Balcanilor înăuntrul și în afara graniţelor simbolice ale Europei

“Dar nu putem înțelege nimic din aceste evenimente din Balcani, fără a-i înțelege istoria alambicată. Procesul de destrămare a Iugoslaviei, început în 1991, s-a prelungit pe o perioadă de aproximativ două decenii (dacă considerăm Războiul din Kosovo din 1999 ca o ultimă fază a acestui proces) și a adîncit „stigmatizarea“ regiunii Balcanilor în ochii Vestului „civilizator“. Perspectiva de aderare la Uniunea Europeană, deschisă statelor din Balcani începînd cu anul 2003, a ținut loc și de reconstrucție postconflict, în speranța unui transfer de „identitate europeană“ tip panaceu. La nivel simbolic însă, caracteristicile „balcanice“ se găsesc într-o varietate de discursuri culturale, politice și media, care promovează ideea unui anumit tip de „disfunc­ție“ cronică ce persistă în această regiune de cîteva decenii. Așa apare „balcanismul“, conceptul definit de Maria Torodova în 1997 (în română, Balcanii și balcanismul, Editura Humanitas, 2000) ca fiind procedeul discursiv prin care Balcanii sînt definiți ca acel „Celălalt“ al Europei. Acesta se referă la reducționismul discursului vestic despre exotizarea și demonizarea Balcanilor, asociați cu fenomene negative: conflictul armat, purificare etnică, fragilitate statală, moștenirea conflictului, etno-naționalismul, divizarea, tranziție întîrziată, șomaj, corupție etc.

Situația actuală din Balcani seamănă cu un puzzle ce pare imposibil de rezolvat. Istoria complicată a regiunii din vecinătatea Româ­niei a condus la o situație politică dificilă și la multiplicarea granițelor. În ciuda acestor evoluții, cooperarea culturală între țările din Balcani a înflorit în ultimii ani și a creat noi spații de exprimare artistică, mai ales pentru cei „captivi“ între granițe și chiar dincolo de acestea. Pot proiectele culturale șterge granițele în Balcani? Cum ar trebui țările din regiune să se confrunte cu trecutul dureros pentru a depăși captivitatea „diferențelor“ atît de greu de relativizat și de deconstruit? Ce știm, de fapt, despre Balcani, dincolo de clișeele conflictelor recente și de imaginea de marginalitate proiectată prin ochii Vestului?”

https://www.observatorcultural.ro/articol/unde-incep-si-unde-se-termina-balcanii/

Leave a Reply

Your email address will not be published.